Ce trebuie să faceți în cazul lichidului abdominal al pisicii cauzat de FIP umedă sau efuzivă

Legătura dintre FIP și lichidul abdominal

FIP cauzează acumularea de lichid abdominal în abdomenul pisicii, astfel încât este important să înțelegeți atât semnele, cât și implicațiile.

Cum se acumulează lichidul cu FIP

Peritonita infecțioasă felină (FIP) este un virus sever și de obicei fatal la pisici.
Aceasta apare atunci când coronavirusul, care locuiește deja în intestinul unei pisici, începe să se reproducă mai agresiv și se răspândește în alte zone ale corpului.
Atunci când acest lucru se întâmplă, rezultă un răspuns inflamator din partea sistemului imunitar care duce la acumularea de lichid în diverse organe, cum ar fi abdomenul sau pieptul.
Retenția de lichid apare din cauza permeabilității crescute a vaselor de sânge și a scăderii drenajului limfatic.
Acest proces afectează, de asemenea, deteriorarea țesuturilor, ducând la deteriorarea celulară suplimentară datorită fibrozei și formării de colagen care rezultă din inflamația cronică.
Umflarea abdominală cauzată de FIP poate fi destul de vizibilă sub forma unei măriri în jurul zonei stomacului, care pare moale, dar uneori și fermă, datorită texturii sale vâscoase – asemănătoare cimentului de cauciuc atunci când este atinsă; de asemenea, pot fi observate pete, fire sau cheaguri de fibrină, în funcție de cât timp a fost prezentă.
Pe lângă faptul că aspectul său vizual este diferit de alte tipuri de lichide găsite la animale, oamenii de știință au reușit să identifice alfa-1 glicoproteina acidă (AGP), care este adesea crescută în probele de ser prelevate în timpul examinărilor pre-mortem ale efuziilor, care sunt mai mari decât se așteptau în comparație cu pisicile neafectate în condiții normale.

Semne vizibile ale FIP Efuzie

Pisicile care suferă de FIP pot avea o burtă mărită, pot fi rezistente la luarea temperaturii și pot părea inconfortabile atunci când sunt atinse de-a lungul laturilor.
Starea de hidratare trebuie, de asemenea, evaluată, deoarece umflarea abdominală severă asociată cu FIP poate duce la deshidratare Efuzii.
Atunci când este palpat în timpul examinării fizice, lichidul asociat cu FIP va apărea adesea vâscos, tenace, lipicios, spumos și de culoare galben deschis.
În unele cazuri, în lichid pot fi vizibile chiar și pete sau fire, care sunt legate de depozitele de fibrină specifice acestui proces patologic; cu toate acestea, pentru confirmarea corectă a acestei afecțiuni înainte de începerea tratamentului, este necesar un diagnostic precis prin metode de testare de laborator precum citologia și serologia.

Rolul în diagnostic și tratament

Atunci când se suspectează FIP la pisici, lichidul abdominal are un rol important de jucat într-un diagnostic.
Un mod în care poate ajuta la stabilirea unui diagnostic pozitiv este efectuarea unei proceduri numite „centeză” sau colectarea unei părți din acest lichid și analizarea acestuia pentru a găsi dovezi ale agenților cauzatori de infecții specifici FIP.
Acest lucru face ca diagnosticul să fie mai precis decât dacă se bazează doar pe scanări precum CT sau ultrasunete, care sunt utilizate în mod obișnuit la diagnosticarea acestei afecțiuni.
Analiza lichidelor permite medicilor veterinari să detecteze acumularea unui anticorp cunoscut sub numele de antigen al coronavirusului felin (FCoV), care tinde să se acumuleze împreună cu ascita în cazurile în care apare FIP.

Când ar trebui să eliminați lichidul abdominal de la pisicile FIP efuzive.

Ar trebui să eliminați acest lichid acum că ați aflat cauza?
Depinde.
Am inclus mai jos două situații fictive, împreună cu modul nostru de acțiune sugerat pentru fiecare. Scenariul I

Mărirea abdomenului este clar vizibilă.
Cu toate acestea, pisica dumneavoastră mănâncă, bea și respiră confortabil În acest caz, nu vă sfătuim să scoateți lichidul.
Începeți rapid tratamentul cu GS-441524 și veți observa o scădere a dimensiunii umflăturii abdominale.
Virusurile FIP sunt expulzate în mod constant din organism atunci când lichidul abdominal este reabsorbit treptat de acesta.
Deoarece există un risc mai mare de a face rău decât bine în această situație, nu sfătuim drenarea lichidului abdominal.
Lichidul pierdut va reveni rapid, frecvent în detrimentul aportului de proteine și al deshidratării.
Evitați să provocați mai mult rău sistemului deja delicat al pisicii dumneavoastră dacă aceasta mănâncă și bea în mod regulat și nu are o respirație dificilă. Scenariul II Mărirea cauzează dificultăți de respirație sau de alimentație. În acest scenariu, trebuie îndepărtat o parte, dar nu tot lichidul.
Dificultățile de respirație duc la stres cardiac, care se manifestă printr-o frecvență cardiacă crescută și bătăi neregulate ale inimii.
În situații extreme, acest stres poate provoca insuficiență cardiacă.
Deshidratarea și epuizarea proteinelor vor rezulta în urma eliminării lichidului abdominal.
În acest caz, avantajele evacuării lichidelor depășesc dezavantajele.
Trebuie remarcat faptul că eliminarea excesivă de lichide poate provoca un șoc periculos pentru sistemul pisicii dumneavoastră și poate duce la deces.
În general, vă sfătuim să nu eliminați mai mult de 30% din întregul lichid abdominal.
În comparație cu tratarea pisicilor adulte în floarea vârstei, fiți mai circumspect în tratarea pisicilor și a pisicilor mai în vârstă cu FIP umedă, drenând mai puțin lichid.
Rețineți că, dacă pisica dumneavoastră nu primește medicație antivirală GS-441524, lichidul va reveni. Note pentru îndepărtare: Îndepărtarea lichidului abdominal de la pisicile diagnosticate cu FIP efuzivă este indicată pentru a reduce umflarea abdominală și pentru a oferi ușurare pisicii.
De obicei, după una sau două săptămâni de tratament, se poate observa o reducere a umflăturii abdominale, cu condiția ca lichidul să fi fost eliminat.
Dacă o efuziune este suficient de mare, ar trebui să se ia în considerare îndepărtarea acesteia prin tehnici conice, cum ar fi abdominocenteza/toracocenteza sau drenajul intercostal, după care dexametazona poate fi injectată în cavitatea toracică sau abdominală.
Acest lucru va ajuta la reducerea inflamației asociate cu FIP, ducând la îmbunătățirea confortului și la un prognostic mai bun pentru pisică.
Cu toate acestea, perioadele de remisie asociate cu îndepărtarea efuziilor sunt, în general, temporare, iar pisicile recidivează rapid în cazul în care nu este urmărită o îngrijire completă după ce simptomele s-au redus considerabil după procedură.

Metode pentru reducerea acumulării de lichid

Drenajul lichidului ascitic în peritonita infecțioasă felină implică adesea următoarele proceduri: Evaluare veterinară: Un medic veterinar sau o persoană care lucrează sub supravegherea sa trebuie să efectueze operația în orice moment.
Medicul veterinar va examina pisica fizic, va utiliza ultrasunete sau va efectua alte proceduri de diagnosticare pentru a confirma prezența lichidului ascitic înainte de a trece la tratament.
Pregătirea preoperatorie: Pregătirile preoperatorii includ sedarea sau anestezierea pisicii pentru a o face mai confortabilă și pentru a-i reduce nivelul de anxietate.
Răzuirea și sterilizarea zonei abdominale este o practică obișnuită pentru prevenirea infecțiilor.
Plasarea acului sau a cateterului: Medicul veterinar va introduce un ac subțire sau un cateter prin peretele abdominal în cavitatea abdominală.
Este o practică obișnuită să se utilizeze ghidajul cu ultrasunete pentru a ajuta la plasare și pentru a preveni rănirea neintenționată a organelor interne.
Drenarea lichidului: Lichidul ascitic este drenat ușor și lent din abdomen într-un recipient steril.
Severitatea bolii pisicii și cantitatea de ascită vor determina cantitatea de lichid care trebuie drenată.
Pentru a ameliora distensia și durerea din abdomen, tratamentul este adesea continuat până la evacuarea unui volum suficient de lichid.
Monitorizare: Pisicile au ritmurile cardiace și respiratorii monitorizate pe toată durata aflării în sala de operație.
Îngrijirea post-procedură: Îngrijirea după drenaj Medicul veterinar va observa îndeaproape pisica pe măsură ce aceasta se recuperează după procedură.
După o operație, unele pisici vor avea nevoie de analgezice, lichide și antibiotice pentru a preveni infecțiile.
Este posibil să se bandajeze sau să se sutureze abdomenul pentru a sigila gaura de puncție.  

Îngrijire suportivă pentru a face pisica mai confortabilă

Furnizarea de îngrijiri de susținere pentru pisicile diagnosticate cu FIP este esențială pentru a face pisica mai confortabilă și a-i îmbunătăți calitatea vieții.
Antibioticele cu spectru larg sunt tratamente frecvent recomandate pentru susținerea pisicilor cu FIP, deoarece pot ajuta la reducerea inflamației și la gestionarea infecțiilor secundare.
Fluidele subcutanate sunt, de asemenea, importante pentru a se asigura că pisica rămâne hidratată și ajută la menținerea unei condiții corporale optime.
Remediile la domiciliu, cum ar fi piureul de dovlecei sau probioticele, pot fi utilizate pentru a atenua unele dintre simptomele precum diareea asociată cazurilor de FIP.
De asemenea, este important să oferiți îngrijiri de susținere chiar dacă nu există nicio efuziune găsită în timpul unei proceduri de diagnosticare, ceea ce se întâmplă adesea în unele cazuri de peritonită infecțioasă felină efuzionantă.
Aceasta ar putea include utilizarea de fluide intravenoase pentru a menține nivelul de hidratare ridicat atunci când rehidratarea orală eșuează, precum și stimulente ale apetitului sau suplimente nutritive care pot fi prescrise de un nutriționist veterinar în funcție de nevoile individuale În plus, un profesionist veterinar cu experiență va monitoriza orice umflături prezente în abdomenul pisicii dumneavoastră, deoarece acest lucru poate indica acumularea de lichid din cauza condițiilor de sănătate subiacente asociate cu FIP.